Ce știm despre imunitatea la noul coronavirus

Articol realizat de redacția Creative Art Copywriting cu informații din surse deschise. Acest articol nu a fost revizuit de un specialist. 

Sistemul imunitar înseamnă capacitatea organismului uman de a se proteja de agenți patogeni precum virusuri, bacterii, paraziți, agenți poluanți.

Sursă foto: https://imgur.com/a/k2J2Q9W

Via www.shutterstock.com

Sistemul imunitar este alcătuit din celule și molecule care se numesc anticorpi. Rolul acestora este acela de a apăra organismul de agresori. Practic, sistemul imunitar detectează agenții patogeni și îi anihilează. Mai mult, tot sistemul imunitar ține minte agentul patogen pentru a reacționa data viitoare când îl întâlnește. Iată de ce avem nevoie de un sistem imunitar puternic și funcțional.

Imunitatea poate fi de 2 feluri:

  • înnăscută sau naturală: este cea cu care ne naștem. Aceasta nu se modifică pe parcursul vieții.
  • dobândită: o obținem în urma contactului cu diferite microorganisme, sau în urma vaccinării.

De reținut:

Imunitatea poate fi întărită cu ajutorul suplimentelor alimentare pentru imunitate, la recomandarea medicului în ceea ce privește administrarea acestora.

Testarea imunității

Imunitatea poate fi testată prin intermediul a 2 analize de sânge:

  • hemoleucograma: identifică numărul și procentul de celule;
  • imunograma: evaluează anticorpii produși de celule (imunoglobulinele).

Cum poți obține o imunitate puternică

Sănătatea înseamnă și un sistem imunitar puternic. Ce trebuie să faci pentru a o asigura?

  • adoptă o dietă sănătoasă și echilibrată: trebuie să fie bogată în legume, cereale, fructe.
  • fă sport: măcar 2 ore și jumătate pe săptămână (sau jumătate de oră pe zi).
  • renunță la fumat.
  • nu consuma alcool în cantități exagerate.
  • dormi măcar 7-8 ore pe noapte.
  • menține o igienă adecvată (inclusiv spălat pe mâini des, cel puțin 20 de secunde).

Când scade imunitatea

În general, imunitatea scade în urma unor afecțiuni precum:

  • SIDA;
  • cancer;
  • diabet;
  • diverse tratamente (citostatice);
  • intervenții chirurgicale.

Imunitatea scăzută o au:

  • copiii;
  • persoanele în vârstă;
  • alcoolicii;
  • fumătorii;
  • obezii;
  • persoanele stresate;
  • persoanele expuse unui mediu toxic.

Consecința scăderii imunității o reprezintă vulnerabilitatea în fața agenților patogeni.

Imunitatea scăzută este unul dintre motivele pentru care sindromul de coronavirus respirator sever acut 2 (SARS-CoV-2) a infectat peste 35 de milioane de oameni la nivel global și a ucis peste 12 milioane de persoane. De aceea este foarte important să înțelegem cum funcționează sistemul nostru imunitar la contactul cu noul coronavirus. Acest lucru a jucat și joacă un rol important în crearea unui vaccin împotriva noului coronavirus.

Ce se cunoaște până acum în ceea ce privește imunitatea în cazul noului coronavirus

  • Sistemul imunitar joacă cel mai important rol în recuperarea bolnavului, sau în agravarea stării acestuia.
  • Multe dintre decesele înregistrate în timpul pandemiei se datorează reacției necontrolate de răspuns din partea sistemului imunitar.
  • Cei mai mulți oameni care fac COVID-19 dezvoltă anticorpi.
  • Persoanele care sunt asimptomatice sau cele care fac o formă ușoară a bolii nu prezintă anticorpi care pot fi identificați.
  • Cei care au avut o formă de SARS-CoV-2 au imunitate la această boală pe o perioadă de 5-7 luni, sau chiar mai mult, în funcție de reacția fiecărui organism în parte și de capacitatea acestuia de a produce anticorpi.
  • În cazul anumitor persoane, virusul se reproduce și se răspândește înainte ca sistemul imunitar să poată controla infecția. Acest lucru se întâmplă în două cazuri: fie o cantitate mare de particule virale ajunge în organism, fie este vorba despre persoane în vârstă care au sistemul imunitar slăbit, sau persoane care sunt imunodepresive (în urma unor boli sau tratamente).

Ce se întâmplă atunci când noul coronavirusul intră în organism

Atunci când noul coronavirus intră în organism, corpul lansează apărarea standard: eliberează o serie de proteine (interferoni) care încearcă să micșoreze capacitatea virusului de a se reproduce în interiorul celulelor corpului.

Interferonii recrutează și alte celule umane pentru a ataca și opri răspândirea virusului. Acționând în acest fel, organismul încearcă să controleze infecția.

Simptomele pe care bolnavul le resimte în urma infectării cu coronavirusul au două scopuri:

  • avertizează asupra faptului că organismul a fost atacat de un agent patogen (febră).
  • organismul încearcă să scape de virus prin diferite metode: scurgeri nazale, tuse, diaree, vărsături. Este foarte important unde se stabilește virusul (tract respirator, tract gastrointestinal).

Dacă virusul se localizează în plămâni, boala progresează spre pneumonie. Există și în acest caz două variante:

  • răspunsul imun poate ajunge să controleze virusul (îl elimină prin intermediul celulelor T și a anticorpilor);
  • sistemul imunitar scapă de sub control și începe să răspundă excesiv (produce citokine, în încercarea de a elimina virusul). Astfel se afectează celulele plămânilor, se ajunge la infecții grave care pot duce la moarte.

Vaccinul anti coronavirus, pentru care Uniunea Europeană a încheiat deja un contract de achiziționare a 300 de milioane de doze, are o eficiență de 90%, o rată mai bună decât în cazul vaccinului antigripal sezonier, care are o eficiență de cel mult 70%.

Share on facebook
Share on twitter
Share on email
Share on facebook
Distribuie 0

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *